INTERVISTA « Serà u slow-turisimu un mudellu predilettu » @CorseMatin

DETTI RACOLTI DA JULIAN MATTEIRITRATTU DI PIERRE-ANTOINE FOURNIL

Guida è vice-presidente di a federazione di i guidi-cunferenzeri di Corsica, ammenta Virginie Ferrand-Sereni a situazione di un mistieru culpitu assai da a crisa sanitaria. Trà penseri è prugetti, parla di u turisimu di dumane
Si hè piantatu tuttu da u ghjornu à u lindumane. Frà l’attività in leia incù u turisimu, seranu i guidi cunferenzeri unu di i mistieri i più culpiti da a crisa di u Covid-19. Di pettu à una stagione chì ùn hè ancu à principià, cerca quantunque a federazione di i guidi diplumati di Corsica (FGDC) à fà pruposte innuvante per mantene un’attività è imaginà u turisimu di dumane. Guida è vice presidente di FGDC, ammenta Virginie Ferrand-Sereni a situazione di sta prufessione dannighjata assai. Trà penseri è prugetti d’avvene.
À sente a federazione naziunale di i guidi cunferenzeri, ci serebbenu circa 4 000 guidi in Francia frà i quali 45 % penserebbenu à una ricunversione prufeziunale per via di a crisa. Chì hè a situazione in Corsica ?
Conta a nostra federazione 82 guidi. Ùn si sà propiu u numeru tutale di guidi cunferenzeri attivi nant’à u territoriu, ma serebbemu menu di 150. Avemu fattu un’inchiesta regiunale trà l’ottu è u dodeci d’aprile scorsu è si trova chì, trà altri affari, un quartu di i nostri aderenti serebbenu pronti à abbandunà u so mistieru di guida colpa à una mancanza d’attività è di perspettive.
Sò d’accunsentu tutti l’usservatori per dì chì ùn si hà da assumiglià à nisun’altra a stagione di u 2020. Cumu ci feranu fronte i guidi cunferenzeri ?
Ùn si hà da assumiglià à nisun’altra a stagione di u 2020 postu chì stagione ùn ci ne serà o pocu è micca. Hè sta crisa à tempu sanitaria, ecunomica è suciale, è ci puderiamu aghjustà d’altri aspetti. Circhemu à resiste à l’intoppu cum’è no pudemu per via di unepochi di dispusitivi ch’è n’avemu per avà, ma fin’à quandu ? Participemu à e cellule di crisa, pigliemu i cuntatti d’ogni banda ma ne simu à menu 100 % di a nostra attività dapoi marzu è sò debbule assai e perspettive di a ripresa. Una « stagione bianca », vole dì chì ripiglieremu toccu marzu o aprile di u 2021. Vale à dì da quì à dece mesi ! In sti tempi d’incertezza è di pettu à a clientela di i seniori, puderebbe esse sgradata dinù a stagione di u 2021.
Si puderà cunsiderà ch’ella vene sta crisa à sciaccà un ultimu colpu à sta prufessione digià precaria ?
Di sicuru. Sò titulari i guidi cunferenzeri d’una carta prufeziunale data ci da a prefettura dopu riesciuti l’esami d’una licenza prufeziunale o d’un diploma chì ci cunferisce u gradu di maestria. Malgradu sti studii abbastanza zeppi, hè precaria assai a nostra prufessione. D’una banda, per via di i nostri statuti. Più di 80 % di i nostri aderenti anu un statutu d’auto intraprenditore, travaglie-mu à a ghjurnata o à a meza ghjurnata. Da l’altra banda, ci hè a stagiunalità assai forte. Và d’aprile à ottobre u nostru periudu d’attività. Oghje ghjornu, ùn hà micca a Corsica un’offerta turistica d’invernu, tandu avemu cinque mesi « bianchi ». Si pone di fatti a quistione di a tesureria.
Vi parenu à l’altura di a situazione e misure d’aiutu previste da u guvernu ?
Raprisenta u turisimu circa un quartu di u PIB di a Corsica, è ancu di più s’è no parlemu di l’attività chì ùn hè micca diretta. Per avà, pudemu pretende à u fondu di sulidarità o à l’aiutu suciale di l’Urssaf.
Da sapè chì per u fondu di sulidarità, ùn sò riesciuti à avè lu per u mese di marzu a metà di i nostri aderenti, chì ùn avianu micca sciffru d’affari di marzu di u 2019. Hè capita : di regula principia d’aprile a stagione.
In quantu à u disimpiegu parziale o l’indennità ghjurnatante, riguarda solu una piccula parte di i nostri aderenti. Avà a quistione hè di sapè s’elli anu da cuntinuà issi dispusitivi è, s’ella hè di sì, fin’à quandu ? S’ella hè di nò, puderà agisce a Cullettività di Corsica ? Ùn simu micca i soli culpiti, sò tutti l’attori, tutti i settori in Corsica. Sò storichi l’inghjochi.
Ùn venerà à rimette in causa sta crisa inedita u mudellu turisticu arrimbatu dapoi un pezzu à un turisimu di massa, à discapitu di un’offerta di più « qualitativa » ?
Hè cuntrastatu u turisimu di massa. Si parlava digià di a « turismofubia » in u 2016, in particulare in Spagna. Sti pochi anni, hà cuntribuitu a crescita impur-tante di i flussi turistichi à dà sta maghjina tossica di u turisimu. Ùn anu micca aspettatu l’attori a pandemia di u Covid-19 per imaginà è prupone alternative per via di prudutti turistichi incù un valore aghjustatu forte, à distinazione di i particulari o di gruppi stretti, è per certi, avviendu si ver’di l’offerte duraticce è rispunsevule. Chì serà u turisimu di dumane ? Chì turisimu vuleremu da ch’ellu sia perenne, rispunsevule è rispettuosu ? Ci vulerà à truvà un cunsensu.

« Stu sviluppu turisticu quantitativu, cum’è predatore, ci lascerà pocu patrimoniu da sparte »

Di pettu à e so putenzialità naturale, culturale è patrimuniale, pare ch’ella sia a Corsica una terra prediletta per u « slow turisimu ». Pensate ch’ellu ci puderebbe purtà issu cuntestu à sperimentà un mudellu novu ?
Hè ricca a nostra terra è simu piazzati abbastanza bè per sapè la. Si scrive u « turismo lento » inde a tindenza iniziata in Italia in u 1989. In tantu chè guidi, ci pare d’esse u « slow turisimu » u mudellu u più adattatu à u nostru territoriu, à i nostri paesi è à i nostri cullaburatori, artisgiani, cummercianti, agricultori, osteriaghji, risturatori… Certi trà di noi facenu i prudutti inde stu sensu, ùn hè una nuvità. Ma forse ch’ella puderà cuntribuisce sta crisa à sviluppà di più st’offerta. Intantu, s’ella ùn ci accumpagna micca di più una parte significativa di l’attori per sviluppà u slow turisimu, hà da cuntinuà à pisà u turisimu « alimentariu ».
S’è no cuntinuemu cusì, stu sviluppu turisticu quantitativu, culunizatore di spazii, cum’è predatore, ci lascerà pocu patrimoniu da sparte. Senza parlà di u nostru patrimoniu rurale fussilizatu, in cattivu statu è cumplettamente abbandunatu.
Si parla dapoi un pezzu di un turisimu culturale à l’annu in Corsica. Sicondu voi cumu serà ch’ellu ùn hè diventatu una realità è ci seranu propiu i mezi da mette lu in ballu ?
U cuntestu turisticu d’oghje hè un cuntestu internaziunale incù una cuncurrenza forte nant’à i prezzi. Ùn hè micca identificata a Corsica cum’è una distinazione turistica culturale. Da stu puntu di vista, ci face difettu a nostra maghjina è ci vole à aghjustà ci l’inciampi in leia cù l’isulanità : i trasporti è i prezzi. Sicura ch’ella serà a Corsica una distinazione culturale, ùn ci hè chè da andà à vede i nostri musei o à participà à i festivali culturali numerosi per accorghje si ne. Ma ci vulerebbe à mette e mani in pasta per pusiziunà la cusì di pettu à a clientela. À un altru livellu, ci pare oghje ch’elli sò da sviluppà u turisimu culturale, u slow turisimu è e so variatezze da pudè tuccà un turisimu perenne è capace à resiste in casu ch’ella accadi una crisa nova.
Puderebbe stabilì u prugettu di lege nant’à a prurugazione di u statu d’urgenza sanitaria un piazzamentu in quarantena per e ghjente chì ghjunghjenu in Corsica, ciò chì puderebbe esse vistu cum’è una custretta di pettu à l’attività turistica. V’inchieta sta situazione ?

Di pettu à u cuntestu, a priurità serà di sicuru di prutege i nostri figlioli, i nostri anziani, a nostra famiglia… Capimu ch’ella puderà impastughjà sta lege l’attività è appeghjurà a precarisazione è l’addisperu di parechje ghjente. Hè per quessa ch’è no dumandemu l’aiuti à l’altura di a stagione « bianca » chì affacca.
———————————————————————–
« Avemu datu un abbriu cù u hashtag
#2020SiScopreACorsica »

U sicretariu di Statu à u turisi-mu, Jean-Baptiste Lemoyne, face a scumessa di u « turisi-mu naziunale » da francà si u peghju quist’annu. Vistu ch’ella hà inghjennatu a crisa sanitaria una crisa di i trasporti maritti-mi è aeriani, serà pussibule issu scenariu in Corsica ?
Ùn seranu listesse secondu e regione e cundizione di a ripresa. Raprisenta l’isulanità à tempu un frenu è un vantaghju. Chì guarantie ci seranu per i viaghjadori è a pupulazione lucale ? D’altronde, ùn basteranu à salvà a stagione nè u turisimu lucale nè u turisimu di gradimentu. Ci hè una parte di i guidi chì ùn anu da travaglià. Detta quessa, pò purtà sta situazione una parte di i guidi à ripusiziunà si è da l’altra à incittà e strutture à travaglià di paghju cù i guidi per u sviluppu di prudutti turistichi. Hè quantunque un peccatu ch’elli sianu mubilizati i guidi è e so cumpetenze una parte sola di l’annu.
Certa, riagimu da pudè accres-ce e nostre pruposte ver’di un turisimu culturale addirizzatu à i nostri cuncitadini. Ma senza l’aiuti da parà l’intoppu, è senza l’appoghju di l‘urgani regiunali, ùn puderemu scumbatte tantu.
Conta di mette in ballu a vostra federazione un’uperazione cum’è « st’estate, si visita a Francia » à u livellu naziunale. Cumu si hà da fà è cumu si puderà adattà a vostra offerta à un publicu lucale ?
U 14 d’aprile, avemu lanciatu i hashtag #2020SiScopreACor-
sica è #2020JeVisiteLaCorse cum’è un’ochjata à u hashtag #2020JeVisiteLaFrance à u livellu naziunale incù l’iniziativa di sette associi regiunali di guidi, frà i quali u nostru. Avemu datu un abbriu, chì vene à cumplettà i prugetti chì sò in anda cù, per un dettu, i stabili-menti sculari o a direzzione di u patrimoniu. Dopu, ogni guida o gruppu di guidi hà da ripiglià st’abbriu, secondu e so cumpetenze, u so prufilu… per via di e so rete suciale, incù i so clienti o i pruspetti.
Trattendu si di l’offerte, sò parechje è varie, secondu u publicu, u cuntenutu è a lingua. Cù sta crisa, a ghjente capisce a ricchezza è e putenzialità di u so patrimoniu, di u versu ambientale…
Ci hè a pussibilità di fà ne prufittà ancu a pupulazione chì campa sopra locu. Esiste stu flussu di visitori assai attaccati à u territoriu è chì ricercanu un’identità cullettiva cù una logica di citadinanza rispunsevule.
Di pettu à a demugrafia debbule di l’isula, basterà u mercatu lucale à mantene un’attività per i guidi ?
Di solitu, ci tocca, per una parte maiò di noi, à avè una seconda attività. Tandu, ci pare evidente ch’ellu ùn basterà u mercatu lucale à mantene a nostra attività.

Partager cet article

À lire également

Marketing
& communication

Edition de documents touristiques, réseaux sociaux, newsletters, campagnes de marketing internet, relations presse : autant d’activités fondamentales dans lesquelles Porto-Vecchio Tourisme  a développé une expertise au service de ses partenaires et du territoire.

Presse

Bienvenue dans notre Espace presse. Vous trouverez tous les articles de presse, les actus de l’Office de Tourisme Intercommunal de Porto-Vecchio ainsi que notre photothèque…

Accompagnement
& conseil

Vous souhaitez en savoir plus sur la classement des hébergements pour valoriser votre offre ? Developper votre activité en devenant partenaire de l’Office de Tourisme Intercommunal de Porto-Vecchio ?

Nous pouvons vous accompagner et vous informer sur toutes les démarches.

Nos
engagements

Notre stratégie de développement durable s’articule autour d’enjeux et d’actions visant à faire de Porto-Vecchio et sa région un territoire responsable et engagé.  Notre démarche doit intégrer, de manière raisonnée, les impacts négatifs du tourisme (les émissions GES, l’accès aux activités touristiques pour tous, etc.) sur les ressources naturelles et les écosystèmes

Qui
sommes-nous ?

L’équipe de Porto-Vecchio Tourisme est dédiée à la valorisation du territoire et de ses socio-professionnels. Venez découvrir nos missions, nos valeurs, nos actions et stratégies !